Importanța mentoratului în învățământul preuniversitar este recunoscută la nivelul politicilor și practicilor europene. Spre exemplu, recenta Recomandare a Consiliului privind căile către succesul școlar sugerează că programele de mentorat, inclusiv cele inter pares, ar contribui la obținerea unor rezultate școlare și a unui sprijin socio-emoțional superioare, cu precădere de către elevii defavorizați din punct de vedere socioeconomic sau de către cei care riscă să înregistreze rezultate slabe la învățătură.

Mai mult, documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește recomandarea menționează faptul că activitățile de mentorat susținute și structurate, definite de un calendar clar și de perspective de modelare, practică, evaluare și sprijin din partea specialiștilor din școală, reprezintă un factor important de sprijin al viitorilor profesori, în cadrul demersului de formare inițială, precum și al profesorilor debutanți. Mentoratul îi poate ajuta să-și înțeleagă mai bine atribuțiile și să aplice tehnici de predare inovatoare și este strâns legat de starea de bine a profesorilor (plăcerea muncii, motivație, eficacitate personală și reținerea profesorilor în sistem).

Au fost acceptate răspunsuri la sondajul privind mentoratul în perioada cuprinsă între 10 ianuarie și 28 februarie și s-au primit 173 de răspunsuri în total. Majoritatea acestora a provenit din Italia, Turcia, România și Spania.

1 – Selectați toate categoriile de public-țintă cărora li se adresează programele de mentorat din școala dumneavoastră sau dintr-o școală pe care o cunoașteți.

Potrivit răspunsurilor, în general, programele de mentorat școlar s-au axat pe elevi, mai curând decât pe profesori. În mod specific, în școlile respondenților, majoritatea activităților de mentorat se adresează tuturor elevilor (47 %), apoi elevilor cu dificultăți de învățare și cerințe educaționale speciale (41 %). Elevii din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic și cei vulnerabili în fața abandonului școlar reprezintă, totodată, publicul țintă pentru programele de mentorat. În școlile respondenților, majoritatea profesorilor (71 %) nu beneficiază de mentorat, și în doar 36 % dintre școli beneficiază de mentorat profesorii recent numiți. Doar 16 % dintre respondenți au evidențiat că profesorii care necesită sprijin suplimentar beneficiază de mentorat.

1. Toți elevii
2. Elevii cu dificultăți de învățare și cu cerințe educative speciale
3. Elevii provenind din grupuri defavorizate (de ex., venituri scăzute, migranți, refugiați)
4. Elevii aflați în pericol de abandon școlar
5. Elevii care îi hărțuiesc pe alții sau sunt hărțuiți
6. Elevii cu probleme legate de sănătatea mintală sau de starea de bine
7. Elevii noi
8. Elevii cu încredere scăzută și cu rezultate slabe la învățătură
9. Toți profesorii
10. Profesorii identificați ca având nevoie de sprijin suplimentar
11. Profesorii debutanți
12. Personalul nedidactic debutant (factorii de conducere ai școlii, tehnicieni TIC, coordonatori, consilieri etc.)
13. Niciuna dintre categoriile de mai sus

2 – Pe baza experienței dumneavoastră, cât de eficace considerați că sunt următoarele forme de mentorat adresat elevilor?

86 % dintre respondenți au considerat că formele cele mai eficace de mentorat sunt ședințele față în față unu-la-unu, urmate de mentoratul inter pares (75 %), mentoratul trans-generațional (73 %), ședințele față în față cu un grup de elevi (67 %), și mentoratul cu voluntari sau experți externi (63 %). Pe de altă parte, mentoratul online unu-la-unu (40 %) și mentoratul online de grup (24 %) au fost percepute ca fiind cele mai puțin eficace.

1. Față în față, unul la unul
2. Față în față, cu un grup de elevi
3. Mentorat online unul la unul
4. Mentorat online, de grup
5. Mentorat cu elevi de vârste diferite (un elev mai mare este mentor pentru un elev mai mic)
6. Mentorat inter pares (elevii cu vârste similare sunt atât mentori, cât și beneficiari)
7. Folosirea unor voluntari sau experți externi pe post de mentori

3 – În opinia dumneavoastră, care sunt (sau ar trebui să fie) principalele trei direcții pe care ar trebui să se concentreze programele de mentorat pentru elevi?

Potrivit respondenților, primele trei domenii pe care ar trebui să le cuprindă programele de mentorat pentru elevi sunt comportamentul și motivația pentru învățare (55 %), stimularea încrederii și a stimei de sine a elevilor (50 %), și integrarea socială a acestora în școală și în grupul de colegi (46 %). Printre domeniile mai puțin citate se numără starea de bine și sănătatea mintală (34 %) și perspectivele viitoare educaționale și profesionale (32 %). Între timp, ultimele trei domenii cele mai puțin selectate au fost rezultatele școlare (30 %), prevenirea abandonului școlar (28 %) și reducerea hărțuirii și a agresivității (20 %).

1. Performanțele școlare (de ex., sprijinul individualizat și mediațiile)
2. Integrarea socială în grupul de colegi și în grupul școlar
3. Stimularea încrederii în sine și în ceilalți
4. Reducerea hărțuirii și agresivității
5. Comportamentul și motivarea învățării
6. Parcursuri și perspective educaționale și profesionale
7. Prevenirea abandonului școlar
8. Starea de bine și sănătatea mintală

4 – Care sunt (sau ar trebui să fie) principalele direcții pe care ar trebui să se concentreze programele de mentorat pentru profesori?

În ceea ce privește domeniile care ar trebui cuprinse în programele de mentorat pentru profesori, printre primele trei răspunsuri la sondaje se numără competențele didactice (58 %), stimularea și provocarea dezvoltării profesionale pe tot parcursul carierei (43 %) și sprijinirea elevilor cu dificultăți emoționale și comportamentale (39 %). Mai puțini respondenți s-au referit la furnizarea de recomandări inițiale pentru profesorii calificați recent și îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor. Dobândirea accesului la materiale de orientare și sprijin (17 %), combaterea prejudecăților și a stereotipurilor referitoare la gen, rasă, etnie etc. (10 %), și reducerea numărului de profesori care părăsesc profesia (5 %) s-au numărat printre domeniile cel mai puțin citate.

1. Îmbogățirea competențelor de predare (de ex., sprijinirea învățării personalizate grație verificării muncii depuse de elevi, asigurarea feedbackului și adaptarea planului de învățare de a doua zi după necesități)
2. Îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor
3. Stimularea procesului de dezvoltare profesională a profesorilor de-a lungul întregii cariere
4. Combaterea prejudecăților și stereotipurilor legate de gen, rasă, etnie etc.
5. Sprijinirea elevilor cu dificultăți emoționale și de comportament
6. Facilitarea comunicării și colaborării cu părinții și familiile vulnerabile (de ex., de migranți sau marginalizate)
7. Integrarea și susținerea profesorilor debutanți pe perioada instalării
8. Creșterea moralului și a încrederii în sine a profesorilor
9. Reducerea numărului de profesori care abandonează profesia
10. Ajutorarea acestora în vederea asumării unei funcții noi ( de ex., factor de conducere a școlii, mentor, șef de catedră, coordonator TIC)
11. Asigurarea accesului la materiale de sprijin și consiliere

5 – Pe baza experienței dumneavoastră, care considerați că sunt componentele-cheie ale unor programe de mentorat reușite, fie pentru elevi, fie pentru profesori?

În ceea ce privește componentele esențiale ale programelor de mentorat de succes atât pentru elevi, cât și pentru profesori, respondenții au indicat că acestea implică utilizarea unor mentori cu experiență și formarea mentorilor (53 %), disponibilitatea și accesibilitatea mecanismelor de mentorat (44 %), o conducere a școlii care oferă sprijin și are o mentalitate deschisă, și încrederea dintre mentori și cei pe care-i sprijină (43%). Mai puțini respondenți au considerat că implicarea părinților elevilor (27 %), finanțarea suficientă (23 %), și personalul desemnat să supravegheze programul de mentorat (15 %), reprezintă factori importanți care asigură succesul acestor programe.

1. Echipă de conducere a școlii deschisă la minte și dispusă să ajute
2. Încredere între mentor și beneficiar
3. Personal dispus și disponibil să participe la programul de mentorat
4. Elevi dispuși să participe la programul de mentorat (mentorat inter pares, mentori, ambasadori)
5. Finanțare suficientă, de ex., pentru a-i atrage pe mentori, pentru a facilita activitățile extrașcolare
6. Relații de mentorat care rămân stabile pe durata unui întreg an școlar
7. Colaborare cu experți și profesioniști externi
8. Unul sau doi membri ai personalului didactic, desemnați să supravegheze programul de mentorat
9. Program de mentorat disponibile și ușor accesibile, inclusiv acces la materiale de sprijin și consiliere
10. Mentori experimentați, formare pentru mentori (de ex., să asculte activ, să ofere feedback, să pună întrebări)
11. Implicarea părinților elevilor

6 – Selectați varianta care descrie situația dumneavoastră actuală: Sunt…

În general, 67 % dintre respondenți sunt mentori pentru elevi, pentru profesori sau pentru ambele categorii. Dintre cei care sunt mentori, 25 % sunt mentori atât pentru elevi, cât și pentru profesori, 23 % doar pentru elevi și 18 % doar pentru profesori.

1. Mentor de elevi
2. Mentor de profesori
3. Mentor de elevi și profesori
4. Niciuna din variantele de mai sus

Concluzie

Deși a avut o rată de răspuns relativ scăzută, sondajul indică faptul că majoritatea respondenților sunt implicați în mecanisme de mentorat, destinate în principal elevilor și în al doilea rând profesorilor. Majoritatea respondenților consideră că toți elevii ar trebui să beneficieze de mentorat, prin intermediul ședințelor față în față, unu-la-unu, de mentorat inter pares, și de mentorat trans-generațional, axat pe comportamentul și motivația acestora pentru învățare, care să le stimuleze încrederea și stima de sine, precum și integrarea socială în școală/grupurile de colegi.

În ceea ce privește profesorii, respondenții au indicat că mecanismele de mentorat sunt menite pentru profesorii numiți recent și pentru toți profesorii, și se axează în principal pe competențele lor didactice și pe dezvoltarea profesională pe tot parcursul carierei acestora.

Componentele cheie ale programelor de mentorat de succes atât pentru elevi, cât și pentru profesori includ utilizarea mentorilor cu experiență, accesibilitatea mecanismelor de mentorat, o conducere a școlii cu o mentalitate deschisă, de sprijin și încrederea dintre mentori și cei cărora le sunt mentori.

7 – Ce rol aveți?

1. Profesor - învățământ preșcolar
2. Profesor - învățământ primar
3. Profesor - învățământ secundar
4. Profesor - învățământ profesional
5. Director
6. Autoritate locală, regională sau națională
7. Formator cadre didactice
8. Factor de decizie în educație
9. Părinte
10. Factor de sprijin din școală (de ex., bibliotecar, consilier OȘP)
11. Practician extern (în vizită prin școli)
12. Alt specialist/actor interesat de domeniul educației