Skip to main content
European School Education Platform
Expert article

Învățarea socială și emoțională pentru sănătate mintală și bunăstare

Impactul psihologic al pandemiei a scos în evidență necesitatea ca sistemul de învățământ să acorde mai multă atenție și să dea dovadă de mai multă empatie pentru a sprijini nevoile sociale și emoționale ale copiilor și ale tinerilor. În acest articol, Carmel Cefai de la Universitatea din Malta explică maniera în care poate fi abordată această temă.
young girls holding hands
Image: Pixabay / MireXa

Statisticile recente subliniază o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește sănătatea mintală și bunăstarea copiilor și a tinerilor din Europa și nu numai.

 

  • Aproximativ 20 % dintre copiii de școală resimt probleme de sănătate mintală în cursul anilor lor de școală, iar 50 % dintre problemele de sănătate mintală se dezvoltă înainte de 14 ani, și 75 % între 12–25 de ani (Biroul regional OMS pentru Europa, 2018).
  • Potrivit unui studiu care a cuprins 10.000 de copii cu vârste cuprinse între 11–17 ani, 1 din 5 copii au semnalat că au crescut nefericiți și neliniștiți cu privire la viitor din pricina violenței psihologice, a presiunii din sistemul de învățământ și a singurătății (UNICEF/ UE, 2021).
  • Sinuciderea este principala cauză a decesului adolescenților din țările cu venituri scăzute și medii, și cea de-a doua cauză de deces în țările cu venituri ridicate (Biroul regional OMS pentru Europa, 2018).

 

Aceste cifre îngrijorătoare subliniază necesitatea ca sistemele de învățământ să acorde mai multă atenție și să dea dovadă de mai multă empatie pentru a sprijini nevoile sociale și emoționale ale copiilor și ale tinerilor. Potrivit studiilor, învățarea socială și emoțională (ISE) duce la atitudini pozitive și comportament prosocial consolidate, precum și la bunăstare și randament școlar îmbunătățite. De asemenea, ISE reduce dificultățile sociale, emoționale și comportamentale, precum anxietatea, depresia, sinuciderea, abuzul de substanțe și comportamentul anti-social (Durlak et al, 2011; Goldberg et al, 2019; OCDE, 2021). Aceste rezultate finale pozitive au fost observate începând de la vârsta cea mai fragedă și până la învățământul secundar, în cazul unei serii extinse de contexte culturale și socio-economice. 

 

Raportul NESET privind consolidarea ISE în UE (Cefai et al, 2018) propune o abordare la nivelul școlii în ansamblul său, sistemică și bazată pe dovezi care combină o abordare a programei de învățământ cu atmosfera pozitivă din școală pentru a ameliora bunăstarea elevilor și a cadrelor didactice. Această abordare implică întreaga comunitate școlară, inclusiv angajații, elevii și părinții, împreună cu comunitatea locală și alte părți interesate pentru a facilita ISE la niveluri școlare diferite:

 

  • Programa de învățământ: O programă de învățământ ISE se bazează pe competențe referindu-se la o abordare a învățării prin experiența nemijlocită care dezvoltă atât competențe intrapersonale, cât și interpersonale, începând cu educația timpurie și până la învățământul secundar.
  • Atmosfera din sala de clasă și din școală: O programă de învățământ ISE trebuie să fie însoțită de o atmosferă pozitivă în sala de clasă și în școală în ansamblul ei, astfel încât elevii să se simtă în siguranță, incluși și respectați și să aibă un sentiment al apartenenței.
  • Intervenția timpurie: ISE este cea mai eficientă atunci când începe odată cu educația antepreșcolară timpurie.
  • Vocile elevilor: Elevii trebuie să fie implicați într-o manieră activă în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea programei de învățământ.
  • Intervenții dirijate: O abordare universală a ISE ar trebui însoțită de intervenții dirijate pentru elevii vulnerabili care pot avea nevoie de sprijin suplimentar.
  • Educarea și bunăstarea profesorilor: Profesorii necesită pregătire pentru a integra ISE în practica lor astfel încât să-și dezvolte competențe sociale și emoționale proprii și să se îngrijească de sănătatea și bunăstarea lor.
  • Colaborarea cu părinții: Este facilitată implicarea părinților prin intermediul unei abordări participative în cadrul căreia părinții beneficiază de formare profesională pentru a-și susține copii în cursul procesului de învățare socială și emoțională (ISE).
  • Parteneriatul cu comunitatea locală și cu profesioniștii din domeniul sănătății mintale: Comunitatea locală și celelalte părți interesate sunt resurse cruciale din cadrul unei abordări sistemice a școlii în ansamblul său.
  • Punere în aplicare de calitate: O abordare ISE efectivă trebuie să fie planificată și bine pusă în aplicare, pe baza formării profesionale, a resurselor și a sprijinului corespunzătoare, iar comunitatea din școală în ansamblul ei trebuie să fie implicată activ în punerea acesteia în aplicare.
  • Adaptarea la contextul local: Intervențiile trebuie să țină seama de contextele culturale ale școlii, interesele și nevoile elevilor prin intermediul unei abordări ascendente, participative.

 

Concluzii

 

Statisticile îngrijorătoare privind sănătatea mintală și bunăstarea copiilor și a tinerilor, precum și dovezile consecvente potrivit cărora ISE contribuie la promovarea bunăstării și la prevenirea apariției problemelor de sănătate mintală în momente critice din viața tinerilor, subliniază necesitatea de a reconcepe educația, astfel încât aceasta să reflecte realitățile și provocările unui secol XXI post-COVID. Promovarea bunăstării și a sănătății mintale în cadrul unei abordări sistemice privind școala în ansamblul său trebuie să fie integrată drept unul dintre obiectivele primare ale educației.

 

 

Carmel Cefai, PhD (Lond), FBPS, este profesor de psihologie și director al Centre for Resilience and Socio-Emotional Health din cadrul Universității din Malta. Domnia-sa a desfășurat activități de cercetare și a publicat numeroase lucrări pe teme de educație socială și emoțională și reziliență. Și-a început cariera ca învățător.

 

References

 

Durlak, J. A.; Weissberg, R. P.; Dymnicki, A. B.; Taylor, R. D. (2011). The impact of enhancing students’ social and emotional learning: A meta-analysis of school-based universal interventions. Child Development, 82 (1), 474-501.

 

Goldberg, J. M., Sklad, M., Elfrink, T. R., Schreurs, K. M. G., Bohlmeijer, E. T. and Clarke, A. M. (2019). Effectiveness of interventions adopting a whole school approach to enhancing social and emotional development: a meta-analysis. European Journal of Psychology of Education, 34(4), 755–782.

 

OECD (2021) Beyond Academic Learning.

 

UNICEF and the European Union (2021) Our Europe, Our Rights, Our Future.

 

WHO Regional Office for Europe (2018). Adolescent mental health in the European Region.

 

WHO Regional Office for Europe (2020). Spotlight on adolescent health and well-being. Findings from the 2017/2018 Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) survey in Europe and Canada International report

 

Additional information

  • Education type:
    School Education
  • Target audience:
    Head Teacher / Principal
    School Psychologist
    Student Teacher
    Teacher
    Teacher Educator
  • Target audience ISCED:
    Primary education (ISCED 1)
    Lower secondary education (ISCED 2)
    Upper secondary education (ISCED 3)

Tags

Social skills
Well-being

Key competences

Personal
Personal, social and learning to learn
Social and learning