Skip to main content
European School Education Platform
Interview

Education talks: Căile către succesul școlar

Profesorul universitar Paul Downes, director al Centrului de Combatere a Excluziunii în Educație, din cadrul Institutului de Educație al Universității din Dublin, ne-a împărtășit recent opiniile sale privind noua propunere a Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului privind căile către succesul școlar. Documentul evidențiază măsurile politice necesare pentru a combate abandonul școlar și rezultatele școlare scăzute la competențele de bază.
Interview visual - Paul Downes

Care sunt cele mai mari obstacole în calea îmbunătățirii rezultatelor școlare?

 

O problemă gravă o reprezintă combinația letală dintre sărăcie și efectele pandemiei. Rezultatele PISA 2018 ne arată deja o deteriorare îngrijorătoare a punctajului obținut la competențele de bază (lectură, matematică și științe) de cel puțin unul din cinci elevi europeni.

 

Cum ați defini succesul școlar?

 

Este o abordare holistică, care echivalează succesul cu bunăstarea și dezvoltarea socială și personală a copiilor și tinerilor noștri, cu dezvoltarea competențelor sociale și personale, a conștiinței de sine, și, fără îndoială, la nivelul respectiv, cu prevenirea hărțuirii, pentru că aceasta este antiteza comunicării sănătoase.

 

Recomandarea Consiliului privind căile către succesul școlar

 

Un element-cheie al noii inițiative este mesajul adresat statelor membre, de a integra strategiile de prevenire a abandonului școlar și a hărțuirii. La Recomandarea Consiliului din 2011 au fost adăugate o serie de elemente. Printre acestea se numără un accent mai mare pe diferențierea nevoilor, pentru a face distincția între abordările universale ale strategiilor și abordările specifice grupurilor și sprijinul intensiv individual. Diferența cheie constă în factorul diferențiere. Aici intră și abordarea privind școala în ansamblul său, care nu figura în ediția din 2011. Școlile trebuie privite ca niște sisteme, de relații, de intervenții strategice, dar și de, evident, echipe multidisciplinare din școli și din jurul acestora: aspectul transversal, care reunește sectoarele-cheie.

 

Cum îi putem sprijini pe elevi?

 

Câteva exemple evidente de strategii la nivelul prevenției, care ar trebui integrate ferm și care ar fi fundamentate pe o bază empirică solidă, ar fi, de exemplu, programele de carte la domiciliu, care ar viza familiile foarte sărace, pentru a garanta existența unor resurse de lectură bune în casele lor, pentru a le insufla plăcerea de a citi, care este fundamentală atât pentru capacitatea de a citi, cât și pentru toate rezultatele școlare. În privința nivelului de intervenție, cel mai evident ar fi, de exemplu, modelul luxemburghez, bazat pe mediatori lingvistici. În cazul menționat, sunt circa 37 de limbi. Mediatorii i-ar ajuta pe elevi să abordeze chestiunea lingvistică. În privința aspectului compensării, consider că există lecții clare în educația compensatorie, chiar și pentru sistemul de masă. Printre acestea se numără recunoașterea publică a rezultatelor, cu ajutorul premiilor și al ceremoniilor de recunoaștere a rezultatelor. Sunt soluții care nu ar costa nimic și care ar putea fi implementate mult mai mult în sistemul de masă.

 

Cum îi putem sprijini pe profesori?

 

O oportunitate clară în acest caz este practica reparatorie, care constă într-o serie de întrebări și abordări de comunicare relativ simple. Aceasta trebuie diferențiată de justiția reparatorie, care este o inițiativă foarte diferită. Practica reparatorie din școli este o modalitate economică și simplă, dar foarte nuanțată și concentrată de a îmbunătăți cultura comunicării în școală grație întrebărilor deschise, care facilitează empatia și perspectivele alternative, atât în cazul elevilor, cât și al personalului.

 

Ce măsuri favorizează abordările privind școala în ansamblul său?

 

Abordările privind școala în ansamblul său trebuie să țină cont de opiniile elevilor și ale părinților, dar mai ales de cele ale elevilor marginalizați și în pericol de excluziune, să le asculte preocupările acestora în privința sistemului școlar. Și, în sfârșit,  dimensiunea echipei multidisciplinare constă în recunoașterea faptului că ne lărgim concepția despre școală. Școala nu constă doar în profesori și elevi. Școala este și un loc unde și alți profesioniști importanți se pot implica în nevoile holistice mai ample de sprijin ale copiilor și tinerilor noștri.

 

Additional information

  • Education type:
    School Education
  • Target audience:
    Government / policy maker
    Head Teacher / Principal
    Student Teacher
    Teacher
    Teacher Educator

Tags

Inclusion
Policy development
Tackling early school leaving
Well-being

Key competences

Personal
Personal, social and learning to learn
Social and learning