Termenul „inovare” are o multitudine de sensuri. Majoritatea oamenilor asociază inovarea cu noutatea, cu o schimbare a manierei în care se fac lucrurile. Iar pentru ca lucrurile să se schimbe, trebuie să fii deschis la minte. În educație, inovarea este adesea asociată cu tehnologia sau cu mediile de învățare. Cu toate acestea, inovarea în educație înseamnă, mai presus de toate, flexibilitate: deschiderea de a încerca noi abordări și strategii de predare, în scopul de a oferi tuturor elevilor experiențe de învățare mai incluzive și mai antrenante.

Depășirea obstacolelor în inovare

Strategiile de inovare la nivel de școală și clasă au reprezentat una dintre temele Sondajului internațional privind predarea și învățarea, organizat de OCDE în 2018 (TALIS). Chiar dacă majoritatea profesorilor din țările OCDE au fost de acord că sunt deschiși la schimbare, deschiderea față de inovare pare să fie mai mică în numeroase țări europene comparativ cu alte părți ale lumii. În acest sens, crearea unor condiții pentru autonomizarea profesorilor poate contribui la promovarea creativității și inovării în sălile de clasă. Cu toate acestea, este important ca profesorii să beneficieze de activitățile de formare necesare încă de la început, pentru a evita luarea unor decizii slabe.

Cum să deveniți un profesor inovator

Răspunsul este dezvoltarea profesională continuă. Profesorii pot fi încurajați să participe la stagii de predare sau formare în străinătate, prin intermediul programului Erasmus+, sau la cursuri online. Aceste cursuri de formare permit profesorilor să facă schimb de cunoștințe, să-și formeze noi abilități, să se familiarizeze cu bune practici și să dobândească o perspectivă mai largă asupra educației.

Cercetarea-acțiune este o abordare care îi încurajează pe profesori să devină gânditori reflexivi și critici, devotați îmbunătățirii experiențelor de învățare ale elevilor. Abordarea poate fi folosită pentru a soluționa probleme cotidiene din sala de clasă, ca, de exemplu, schimbarea modului în care elevii sunt așezați în bănci, pentru a facilita învățarea în colaborare.

Indiferent de dimensiuni, rețelele de profesori pot fi o sursă de inspirație valoroasă. Profesorii pot organiza, atât la nivel de școală, cât și local, grupuri de studiu, activități de asistență și de reflecție colectivă. Rețele mai mari, precum eTwinning sau Global Teaching InSights, oferă numeroase resurse și perspective de dezvoltare profesională și colaborare în rețea.