De la începuturile ei, școala din Drajna de Jos a fost ”școală de reședință” pe lângă care a funcționat de-a lungul vremii și școala din Drajna de Sus, care avea număr mult mai mic de copii înscriși.


Vechiul local, școala și primăria
De la primul învățător, Enache Cotună, a rămas până astăzi certificatul de căsătorie scris în alfabetul chirilic, al cărui conținut este următorul:

”Astăzi la douăzeci și șase zile ale lunii Ghenarie, anul una mie opt sute treizeci și opt, la satul Drajna de Jos, județul Saac, mahalaua Sf. Nicolae s-au cununat Enache sin Ioan Cotuna, cu Maria sin Radul Angheache din satul Valea Gardului, județul Saac, în legea pravoslavică a Bisericii Răsăritului. El întâia cununie și ea întâia cununie, naș fiind Domnul pitarul Nicolae Recu cu Tinca și spre încredințare s-au dat câte un înscris la mâna fiecăruia. Preotul Ioan Porumbescu din Drajna de Jos” 2)

La 1854 școala din Drajna de Jos funcționa pe locul proprietarului moșiei Drajna, în zona unde se află vila inginerului Păiș Aron și mai jos până la casa lui Mircea Călăvie. Școala avea o sală mare de clasă și alte două mai mici pentru locuința învățătorului.

Localul a funcționat până în anul 1884, data împroprietăririi țăranilor, școala având pe atunci ca învățători pe Ioniță Drăgușescu și Ion Petrescu din Bătrâni.

În anul 1864 s-a construit o școală nouă pe locul actualei brutării, în spatele capelei Filipeștilor, localul fiind dotat cu o sală mai mare înspre răsărit pentru școală și două camere mai mici în partea de apus, unde a funcționat primăria. În acest local a fost învățător Ion Ionescu Rogozea între anii 1884-1870, cu studii primare și plătit de primărie. 3)